Centrul Internaţional de Prevenire 
şi Informare în Domeniul Adicţiilor

Evenimente recente

 

05/2021

Centrul Internațional de Prevenire și Informare în Domeniul Adicțiilor în parteneriat cu Primăria Municipiului Chişinău anunță lansarea proiectului național „Despre sănătate, cu responsabilitate”.
Detalii...

 

16/09/2020

Semnarea Acordului de Colaborare între CIPIDA și PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CHIȘINĂU.
Detalii...

 

05/02/2020

CIPIDA și Ministerul Educației, Culturii și Cercetării au semnat un acord de colaborare.
Detalii...

 

20/12/2019

Proiect moldovenesc prezentat la Baku, Azerbaidjan
Detalii...

 

28/11/2019

Prezentarea proiectului „O ŢARĂ INDEPENDENTĂ” în orașul Kiryat Gat din Israel
Detalii...

 

28/11/2019

Круглый стол на тему «Современные методы профилактики и лечения зависимостей в Республике Молдова и Государстве Израиль»
Detalii...

 

13/09/2019

Круглый стол на тему: «Консолидация усилий государства и гражданского общества в решении проблемы химических и нехимических зависимостей»
Detalii...

 

23/08/2019

Conferinţă de presă dedicată înființării Federației Internaționale Antidrog (FIA)
Detalii...

 

15/06/2019

Conferinţa științifică internațională „Metode moderne de asistență și reabilitare specializată în tratamentul adicțiilor”
Detalii...

 

14/06/2019

Conferinţa științifică internațională „Metode moderne de asistență și reabilitare specializată în tratamentul adicțiilor”
Detalii...

 

04/11/2018

Conferința Internațională dedicată rezultatelor proiectului psiho-pedagogic „O ŢARĂ INDEPENDENTĂ” (2015-2018)
Detalii...

 

26/06/2018

Marcarea Zilei Internaționale Antidrog în Parcul Afgan din sec. Râșcani
Detalii...

 

26/06/2018

Marcarea Zilei Internaționale Antidrog în 3 instituții de învățământ preșcolar din mun. Chișinău
Detalii...

 

26/06/2018

Ziua Națională Antidrog
Detalii...

 

 

 

Vezi toate...

Pe data de 26 iunie 2015, în întreaga lume se comemorează Ziua Internaţională de Luptă împotriva Abuzului și Traficului Ilicit de Droguri, care este menită să ne reamintească faptul că este nevoie să combatem problemele societăţii generate de droguri. Cu prilejul acestei zile, voluntarii Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA) au distribuit poveşti pentru copii, pliante şi broşuri cu tematică specifică, în cadrul unor campanii stradale de informare a populaţiei referitoare la pericolele traficului şi consumului de droguri. Peste 1400 de trecători din mai multe zone ale municipiului Chişinău au primit materiale de informare şi au fost implicaţi direct în acţiunile derulate de voluntarii CIPIDA, prin intermediul mesajelor cu conţinut antidrog şi al discuţiilor pe teme în domeniu. 
Consumul şi traficul ilicit de droguri reprezintă una din problemele majore ale Republicii Moldova şi continuă să creeze enorme prejudicii pentru sănătatea şi bunăstarea moldovenilor. Conform datelor statistice ale Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA) mai mult de un sfert din populaţia studenţească din Republica Moldova, dar şi copii de 9 – 12 ani, consumă la momentul actual droguri. Ţinerea sub control a traficului şi consumului ilicit de droguri intră, în mare parte, în atribuţiile autorităţilor de stat. Indiferenţa lor faţă de această problemă însă, strâns legată de siguranţa naţională, ne determină să credem, că la mijloc există nu doar incompetenţă, dar şi unele interese.
Dependenţa de droguri este o boală cronică, caracterizată de nevoia continuă de administrare a drogurilor, în cantităţi tot mai mari. Încercarea de a stopa consumul de droguri este urmată de o senzaţie de rău psihic şi/sau fizic. Toată energia dependentului se concentrează asupra obţinerii şi consumării drogului.
Drogurile demonstrează în mod excepţional capacitatea acestora de a se înrădăcina. Oamenii consumă din nou un drog, deoarece, ultima dată când l-au consumat, efectul a fost plăcut, iar ultima experienţă o propune pe următoarea şi pe următoarea după aceasta. Astfel, obiceiul se formează treptat, iar urma deprinderii devine întipărită. Plăcerea survine imediat, iar durerea se amână. Un adevăr psihologic fundamental este că plăcerea imediată va avea o influenţă mult mai puternică asupra comportamentului decât durerea ulterioară şi incertă. În rezultat, se declanşează dependenţa de droguri.
Dependenţa fizică se manifestă doar la anumite droguri şi presupune două elemente obligatorii: durata consumului, substanţele şi cantităţile consumate (regularitate), în timp ce dependenţa psihologică se poate instala la orice tip de drog, formând o legătură emoţională cu acesta, care persistă şi după ce consumatorul a acceptat să se integreze într-un program de dezintoxicare. Este mult mai greu de depăşit dependenţa psihologică decât cea fizică. Biruirea dependenţei psihologice se realizează şi devine stabilă, în general, după doi-trei ani de abstinenţă.

VEZI Galerii

În ultimii ani, în ţara noastră a devenit tot mai actuală problema dependenţei de jocurile pe calculator, care, pe bună dreptate, poate fi comparată cu dependenţa de droguri. Simptomele şi modul de manifestare sunt practic identice. În ambele cazuri se observă tendinţa de izolare, de retragere din  realitate şi de obţinere a unei „doze” emoţionale pe căi artificiale. Profesorul american Henry JENKINS avertizează că ţinta principală a producătorilor de jocuri pe calculator sunt copiii. Aceştia sunt o ”pradă” uşoară, deoarece jocurile repetă aceleaşi informaţii, care sunt asimilate cu ușurință de mintea încă neformată a copilului, făcându-l astfel dependent de ele. S-a constatat că jocurile cu lupte de stradă și curse de maşini au un efect nociv asupra lobului frontal al creierului, atrofiindu-le copiilor posibilitatea de a face legături logice între informaţiile pe care le deţin. Conform datelor statistice, fiecare al cincilea caz de adresare la psihologul pentru copii are tangență cu dependenţa de jocurile pe calculator. Mulţi copii ajung la specialişti fiind deja în stare de psihoză.
De aceea, abordarea modernă a acestei probleme acordă prioritate, în special, activităţilor de prevenire, beneficiari direcţi fiind copiii cu vârste cuprinse între 5 şi 9 ani. Anume la această vârstă este important de a direcţiona copilul în formarea unor comportamente corecte.
Însă care este cel mai accesibil limbaj pentru a vorbi copiilor de vârstă preşcolară despre dependenţa de jocurile pe calculator?
Cercetările arată că, până la 10 ani, copiii sunt guvernaţi de emisfera dreaptă a creierului, care este sediul funcţiilor creative şi imaginative, de aceea orice informaţie necesară pentru dezvoltarea şi socializarea copiilor trebuie transformată şi prezentată în forma unei poveşti. Poveştile, în cazul acesta, au o adevărată putere terapeutică în viaţa copiilor; ele îi pot influenţa profund şi pozitiv, deoarece li se adresează acestora într-un limbaj simbolic şi uşor accesibil lor, vorbindu-le la nivelul imaginilor şi sentimentelor.
Povestea terapeutică “Ghetuţa şi Papucel” este destinată copiilor de vârstă preşcolară şi din clasele primare pentru prevenirea dependenţei de jocurile pe calculator. De asemenea, această poveste va ajuta mult părinţii să conştientizeze problema şi să înceapă prevenirea înainte de a ajunge la situaţii extreme.

VEZI Galerii

Obiectivul principal al proiectului:
Prevenirea dependenței de jocurile pe calculator la copiii de vârsta preșcolară și din clasele primare prin intermediul basmului terapeutic ”Ghetuța și Papucel”.
 
Obiectivele proiectului: 
De a dezvolta creativitatea şi îmbogăţi imaginaţia copilului lăsînd loc participării sale la aventurile personajelor, la a gândi ce urmează să se întîmple, la a-şi imagina cum arată, cine sunt ele. Imaginaţia joacă un rol important în viaţa copilului pentru ca ea este cea care îl ajută să creeze la rîndul lui, să investească simbolic obiectele, cu alte cuvinte să se joace. Iar joaca este principala sa activitate şi primul instrument psihologic care leagă lumea sa internă de cea externă. Copilul va putea crea propriile lui poveşti sau le va putea pune în scenă jucându-se de-a personajele cu alţi copii, inventând roluri şi aventuri noi.
De a oferi copilului posibilitatea de a se identifica cu anumite personaje, de a se recunoaşte în ele şi de a identifica cu alte caracteristici ale persoanelor din jurul lui, reuşind astfel să le redescopere. Copilul poate fi oricine işi doreste, poate experimenta rolul de Ghetuţă sau Papucel. Adică el poate proiecta în aceste personaje ceea ce îi este de neînţeles sau ceea ce îşi doreşte foarte mult în lumea reală.
De a consolida legatura dintre copil – părinte – pedagog prin apartenenţa celor trei în acelaşi spaţiu şi timp, într-o activitate care îi reuneşte şi care filtreaza nu doar cuvinte, ci şi trăiri, gânduri, gesturi. Părinţii şi pedagogii sunt purtători catre copil a poveştii, în special cand copilul nu ştie să citească, ei sunt portavocea ce dă glas tuturor personajelor, ce dezvăluie acţiunea şi în care copilul pune toată curiozitatea, dezamăgirea, încîntarea sau nemulţumirea sa.
De a dezvolta limbajul şi de a facilita accesul copilului la cuvinte şi expresii noi, la o exprimare cursivăşi cu intonaţie, la a înţelege sensul unor cuvinte abstracte sau metaforice, la a-şi forma reprezentări cognitive şi verbale. Copilul le poate repovesti apoi, uneori poate desena sau crea anumite jocuri în care să folosească cele învăţate. Poveştile dezvoltă vocabularul şi cresc bagajul de cuvinte la care copilul poate apela în diverse situaţii pentru a se exprima sau pentru a explica.
De aimbogăţi viaţa afectiva a copilului dându-i ocazia să simtă, să trăiască alături de personaje, să aibă acces la a vedea, a auzi, a se transpune, a-şi închipui cum se simt şi ce simt cei din poveste. Copiii adesea pun intrebări, oftează, se bucură, plâng, sunt cu totul în acea poveste şi ea îi incarcă de afecte pe care ei incearcă să le înţeleagăşi să le dea o formă plecând de la ce simt şi ceea ce li se întâmplă personajelor. Poveştile aduc copiilor adesea trăiri contradictorii: iubire, ură, teamă, furie, neputinţa sau confruntarea dintre bine şi rău. Aceste reprezentări ale afectelor sunt greu de realizat pentru copii, fiind abstracte şi orice formă de mediere este utilăîn incercarea lor de a le inţelege.

VEZI Galerii

Sumarul proiectului
 
Denumirea proiectului: ”Sunt REAL – Nu VIRTUAL!”.
 
Tipul proiectului: Psiho-pedagogic, cultural-artistic. 
 
Autorul proiectului: Centrul Internațional de Prevenire și Informare în Domeniul Adicțiilor (CIPIDA).
 
Surse de finanţare anticipate pentru proiect: Contribuţiile partenerilor.
 
Partenerii proiectului:
 
1. Mișcarea Tineretului din Moldova
2. Alianța Internațională Antidrog (A.I.A.)
3. Agro Management Grup
4. Daac Hermes 
 
Durata proiectului: 01 iunie 2015 — 28 decembrie 2015 (şapte luni).
 
Scopul proiectului: Să protejăm tânăra generație de dependența de jocurile pe calculator.
 
Obiectivul principal al proiectului:
Prevenirea dependenței de jocurile pe calculator la copiii de vârsta preșcolară și din clasele primare prin intermediul basmului terapeutic ”Ghetuța și Papucel”.
 
Metode de implementare a obiectivelor: Metoda terapiei narative.
 
Suport metodic al proiectului: Povestea terapeutică”Ghetuța și Papucel” M. Grecu, J. Grecu.  
 
Grupul țintă:
2500 de copii din 40 gradinițe cu predare în limba română și 10 grădinițe cu predare în limba rusă din Republica Moldova 
2500 de elevi din clasele primare din 40 școli cu predare în limba română și 10  școli cu predare în limba rusă din Republicii Moldova
 
Beneficiarii direcți: 5000 copii cu vârstele cuprinse între 5 şi 9 ani. 
 
Beneficiarii indirecți:
Pedagogi
Părinți
 
Amplasarea geografică: Proiect de talie națională (Chișinau, Bălți, Tiraspol, Comrat, Cahul).
 
 
 
Locul desfăşurării: 
40 grădinițe cu predare în limba română și  10  grădinițe cu predare în limba rusă din Republica Moldova
40 școli cu predare în limba română și  10  școli cu predare în limba rusă din Republica Moldova
 
Sumarul proiectului: 
Proiectul vizează organizarea a câte 3 lecții tematice, în 2 clase/grupe formate din 25 de copii fiecare, din cele 100 de instituţii de învăţămînt participante la proiect. Durata unei lecţii este de 45 de minute. Conţinutul acestor lecţii au la bază, utilizarea poveştii terapeutice ”Ghetuța și Papucel”, normelor şi principiilor terapiei narative:
Prima lecţie
Dozarea informaţiei în procesul de cunoaştere. Iniţial, e suficient de a citi povestea, de a privi imaginile şi de a identifica eroii. 
A două lecţie
Abia după aceasta, povestea trebuie să fie interpretată, adică înscenată de maturi şi copii.
A treia lecţie
După interpretare, copiii vor fi ajutaţi să analizeze comportamentele personajelor şi să exprime atitudinea personală vis-a-vis de poveste.
 
Rezultatele anticipate:
Reducerea la minim a riscului de apariţie a dependenței faţă de jocurile pe calculator la 5000  copii cu vârstele cuprinse între 5 şi 9 ani.
Dezvoltarea personală a fiecărui copil participant la proiect.
 
Evaluarea proiectului:
Un feed-back permanent și spontan din partea copiilor, părinţilor şi educatorilor care va fi realizat pe parcursul aplicării fiecărei etape și activități ale proiectului.
La finalul proiectului va fi efectuat un sondaj în rândul educatorilor și părinților pentru evaluarea eficacitatăţii proiectului.

VEZI Galerii

Tot mai frecvent, specialiştii se confruntă cu cazuri în care copii de grădiniţă devin atât de dependenţi de telefoanele inteligente şi de tablete, încât au nevoie de sprijin psihologic. Peste jumătate (55%) din părinţi îşi lasă copiii să se joace pe tabletele sau pe telefoanele lor inteligente, potrivit unui sondaj realizat de Babies.co.uk, un site dedicat părinţilor. Mai alarmant de atât este că un părinte din şapte îşi lasă copilul cu smartphone-ul şi tableta în braţe pentru cel puţin patru ore pe zi, arată acelaşi studiu.  În Republica Moldova nu există un studiu similar, însă psihologii de la noi atenţionează că şi copiii moldoveni sunt familiarizaţi cu cele mai noi tehnologii şi au constatat că devin dependenţi de ele de la vârsta grădiniţei. De aceea, abordarea modernă a acestei probleme acordă prioritate, în special, activităţilor de prevenire, care ar trebui să înceapă la 4-5 ani. Anume la această vârstă este important de a direcţiona copilul în formarea unor comportamente sănătoase!

VEZI Galerii

Dependenţa de calculator, tabletă şi smartphone seamănă, până la un punct, cu cea de droguri sau de alcool. Când cineva încearcă să-i ia „jucăria“  unui copil dependent de o tehnologie, el intră în panică, devine irascibil şi se manifestă zgomotos. Ţipetele şi insistenţele pot fi atât de agasante, încât mulţi părinţi cedează, depăşiţi de situaţie.
Povestea terapeutică „Ghetuţa şi Papucel” a fost scrisă special cu acest scop: pentru a preveni dependenţa de jocurile pe calculator la copiii de vârsta preşcolară şi din clasele primare, a transmite anumite modele comportamentale şi valori morale, a dezvolta abilităţi de rezolvare a unor probleme, a ajuta pe cei care o ascultă să ia anumite decizii.

VEZI Galerii

Educația Contra Drog



Parteneri

  • aia
  • asca
  • logo IGAT
  • QUO VADIS
  • mtm
  • amg
  • chato
  • efesm
  • logo chronotime moldova
  • mpc media
  • panda tur
  • UNIQUE
  • Andy's
  • Moldindconbanc
  • Daac-Hermes
  • creanga f
  • LOGO imilogovshort
  • MIN CULT
  • procuratuta mc
  • Drn
  • Mmps

Care sunt problemele reale ale societăţii moldoveneşti în opinia Centrului Internaţional de Prevenire şi Informare în Domeniul Adicţiilor (CIPIDA)?

Cât de importante sunt campaniile şi proiectele de prevenire antidrog pentru Republica Moldova?

De ce atât de mulţi tineri moldoveni ajung să consume droguri?

Ce ar trebui să înţeleagă Guvernul Republicii Moldova?